SERVICIUL VOL. SITUAȚII DE URGENȚĂ

Cu ocazia Zilei Protecției Civile din România, în data de 28.02.2024, între orele 10.00-11.00 se va acționa sirena de la sediul Primăriei Moldovenești.
Vă rugăm nu vă panicați - va fi un exercițiu de alarmare publică.



Măsuri de prevenire a incendiilor la executarea lucrărilor cu foc deschis pentru igienizarea curților / anexelor gospodărești și arderea vegetației uscate
  • Utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu și pe timp de vânt este interzisă (art. 97 alin. (1) din Ordinul MAI 163/2007);
  • Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deșeurilor și a altor materiale combustibile se face în locuri special amenajate ori pe terenuri pregătite, cu luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăți, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii, precum și stingerea jarului după terminarea activității (art. 97 alin. (3) din Ordinul MAI 163/2007);
  • Arderea miriștilor se face numai după luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăți, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii (art. 97 alin. (4) din Ordinul MAI 163/2007);
  • Nu se admite utilizarea focului deschis la distanțe mai mici de 40 metri față de locurile cu pericol de explozie (gaze și lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc.), respectiv 10 metri față de materiale sau substanțe combustibile (hârtie, lemn, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc.), fără a fi supravegheat și asigurat prin măsuri corespunzătoare (art. 97 alin. (5) din Ordinul MAI 163/2007);
  • Conform prevederilor art. 5 din Ordinul comun al Ministerului Internelor și Reformei Administrative și al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 605/579/2008 pentru aprobarea Dispozițiilor Generale de apărare împotriva incendiilor pe timpul utilizării focului deschis la arderea de miriști, vegetație uscată și resturi vegetale, arderea miriștii se face cu respectarea următoarelor prevederi generale:
  •                 condiții meteorologice fără vânt;
  •                 parcelarea miriștii în suprafețe de maximum 10 ha, prin fâșii arate;
  •                 izolarea zonei de ardere față de căi de comunicație, construcții, culturi agricole vecine, instalații, fond forestier, prin executarea de fâșii arate;
  •                 desfășurarea arderii numai pe timp de zi;
  •                 asigurarea până la finalizarea arderii a personalului de supraveghere și stingere a eventualelor incendii;
  •                 asigurarea pentru suprafețe de ardere mai mici de 5 ha a substanțelor și mijloacelor de stingere necesare;
  •                 asigurarea, în cazul suprafețelor de ardere mai mari de 5 ha, a unui plug, a unei cisterne cu apă, a mijloacelor de tractare și a personalului de deservire;
  •                 pe terenurile în pantă, arderea miriștii se face pornind din partea de sus a pantei.
  • Conform prevederilor art. 6 din Ordinul comun al Ministerului Internelor și Reformei Administrative și al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 605/579/2008, arderea vegetației uscate și a resturilor vegetale se face cu respectarea următoarelor prevederi generale:
  •              condiții meteorologice fără vânt;
  •              colectarea în grămezi a vegetației uscate și a resturilor vegetale în cantități astfel încât arderea să poată fi controlată;
  •              executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier/construcții și să nu afecteze rețelele electrice, de comunicații, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile;
  •              curățarea de vegetație a suprafeței din jurul fiecărei grămezi pe o distanță de 5 m;
  •              desfășurarea arderii numai pe timp de zi;
  •              asigurarea mijloacelor și materialelor pentru stingerea eventualelor incendii;
  •              supravegherea permanentă a arderii;
  •              stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii;
  •              interzicerea acoperirii cu pământ a focarelor.
 
        Protecția mediului constituie o obligație a tuturor persoanelor fizice și juridice, în care scop  nu ard miriștile, turbăriile, litiera pădurii, stuful, tufărișurile sau vegetația ierboasă (art. 94, alin.(1), lit. n) din OUG 195/2005, cu completările și modificările ulterioare)
            
În vederea igienizării terenurilor prin ardere, cetățenii au obligația de a solicita și de a obține, de la autoritățile competente, următoarele documente:
- Accept, de la Agenția pentru Protecția Mediului Cluj;
- Permis de lucru cu focul, de la primărie.
 
Obținerea permisului de lucru cu focul, se face după ce proprietarul terenului a primit acceptul de la APM Cluj.
La terminarea lucrului, permisul, se predă de către executant, emitentului.
Înainte de a începe lucrările de incendiere a vegetației uscate, se va transmite la I.S.U.J Cluj și la Comisariatul Municipiului Cluj al Gărzii Naționale de Mediu, data, intervalul orar și locul în care se intenționează să se facă aceste lucrări.
Cetățenii sunt pasibili de următoarele sancțiuni contravenționale:
  • amendă de la 2.501 lei la 5.000 lei: inacțiunea persoanelor fizice și juridice aflate în apropierea incendiilor produse la păduri, plantații, culturi agricole, miriști, pășuni și fânețe și care nu intervin imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea și stingerea acestora – art. 45 pct. III litera „a” din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor
  • amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei: arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deșeurilor și a altor materiale combustibile, fără obținerea permisului de lucru cu foc și fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăți – art. 1 pct. 3 litera „r” din HGR nr. 537/2007 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele de prevenire și stingere a incendiilor;
  • amendă de la 1.000 lei la 2.500 leiamenajarea locurilor pentru utilizarea focului deschis în condiții și la distanțe care favorizează propagarea focului la construcții, depozite, culturi agricole, păduri, plantații și alte vecinătăți – art. 1 pct. 3 litera „s” din HGR nr. 537/2007 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele de prevenire și stingere a incendiilor.
 
 
Cum pot fi obținute despăgubiri pentru pagubele sau pierderile provocate de animalele sălbatice?

Iată câteva întrebări relevante despre acest subiect și care își găsesc răspunsul în prevederile Hotărârii de Guvern nr. 3/2023 privind modalitate de acordare a despăgubirilor pentru pagubele și/sau daunele produse de speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în Anexele nr. 1 și 2 la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și unele măsuri de punere în aplicare a acesteia.
 Despăgubirile pentru pagubele provocate de animalele sălbatice se acordă la cerere fermierilor prin Agenția pentru Protecția Mediului. Cererea se depune la primăria localității pe raza căreia s-a petrecut incidentul. În cazul în care atacul animalelor sălbatice a determinat afectarea integrității corporale a persoanelor, despăgubirile vor fi alocate prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor.

 
1. Cererea de despăgubire se depune la primăria pe teritoriul căreia s-a produs incidentul,
în termen de 48 de ore de la data constatării producerii pagubei
Persoana păgubită va trebui să solicite și să primească o cerere tipizată de la primăria localității în care a avut loc incidentul, iar completarea acesteia se face în termen de 48 de ore de la data producerii pagubei, împreună cu celelalte dovezi stabilite de lege.
 

2. Comisia de constatare se convoacă de către primarul localității
Evaluarea daunelor se face numai în urma unei cereri scrise de către persoana păgubită și va fie efectuată de o comisiei formată din 3 persoane: un reprezentant al unității administrativ-teritoriale, un reprezentant al Agenției județene pentru Protecția Mediului și un reprezentant al Direcției pentru agricultură județene, pentru pagubele cauzate culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice.
Convocarea se va face numai după ce se verifică și se constată că solicitantul este proprietarul sau reprezentantul legal sau convențional al proprietarului culturii agricole, silvice și animalului domestic la care se referă cererea.
În ipoteza în care a fost avariat un autovehicul de animalele sălbatice, păgubitul are obligația ca în termen de 5 zile, dar nu mai târziu de data întrunirii comisiei, să depună/să transmită, cu confirmare de primire la primărie dovada că este proprietarul mașinii, împreună cu devizul estimativ de reparații auto, întocmit și semnat de către o unitate service autorizată. Este de competența exclusivă a persoanei păgubite obținerea acestui deviz.
Membrii comisiei se întrunesc la sediul unității administrativ- teritoriale în termen de maximum 48 de ore de la data transmiterii convocării, la data și la ora stabilită de către unitatea administrativ-teritorială, după consultarea prealabilă a instituțiilor care fac parte din comisie.
La constatarea pagubei este obligatorie prezența proprietarului păgubit sau a reprezentantului legal sau convențional al acestuia. În ceea ce privește termenele stabilite pe ore/zile, acestea încep să curgă de la ora 00.00 a primei zile lucrătoare ulterioare celei în care s-a constatat/ produs paguba. În cazul în care termenul include o zi sau mai multe zile nelucrătoare, acesta se prelungește corespunzător împlinirii termenului prevăzut de lege. Aceste prevederi se aplică și în cazul în care programul de lucru la primărie a fost suspendat, în condițiile legii.
În ipoteza în care suntem în prezența unei pagube produse animalelor domestice, inclusiv albinelor, primarul solicită în scris, prin orice mijloace de comunicare, cu confirmare de primire, medicului veterinar de liberă practică împuternicit să culeagă informațiile privind cauza rănirii/decesului animalelor numai în prezența personalului de specialitate al gestionarului fondului cinegetic și să completeze o fișă formular. Această fișă va fi completată de către medicul veterinar de liberă practică și se înregistrează la sediul unității administrativ- teritoriale și se pune la dispoziția primarului înainte de convocarea comisiei și va face parte din dosarul de despăgubire.
În cazul în care suntem în prezența unei situații în care paguba s-a produs cu privire la un autovehicul, primarul solicită, în scris, cu confirmare de primire unității de pe raza căreia s-a produs accidentul de circulație, în cel mult 24 de ore de la data înregistrării cererii, cauzele și împrejurările producerii accidentului de circulație, care trebuie să cuprindă , obligatoriu, dacă sunt montate indicatoare atenție animale pe sectorul de drum respectiv. În termen de cel mult 24 de ore de la data primirii solicitării din partea primăriei, unitatea de poliție pe raza căreia s-a produs accidentul de circulație transmite unității administrativ-teritoriale informațiile solicitate.
 
3.Hotărârea comisiei de constatare se iau prin vot
Hotărârile comisiei de constatare și evaluare se iau prin vot. Constatarea pagubelor, evaluarea acestora şi stabilirea răspunderii civile şi a despăgubirii se pot realiza numai în prezența tuturor membrilor comisiei.
Fiecare membru al comisiei este obligat să își exprime, fără abținere, votul privind constatarea pagubelor, evaluarea acestora şi stabilirea răspunderii civile şi a despăgubirii şi răspunde de corectitudinea constatării pagubelor, de stabilirea corectă a valorii despăgubirilor şi a gradului de îndeplinire a obligațiilor care au revenit gestionarului faunei cinegetice şi proprietarului culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice, după caz.
Procesele-verbale întocmite într-un singur exemplar original, însoțite de toate documentele justificative administrate de comisie în scopul stabilirii răspunderii civile, se numerotează, se opisează şi se îndosariază, iar dosarul astfel constituit se înregistrează, la data semnării procesului-verbal, la unitatea administrativ-teritorială, care are obligaţia ca în termen de 3 zile lucrătoare să îl înainteze, cu confirmare de primire, după caz, la:
  1. structura teritorială a autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, dacă paguba a fost produsă în fondul cinegetic şi în intravilanul/intravilanele cuprins/cuprinse în schița acestuia, de către exemplare din speciile de faună de interes cinegetic prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
  2. structura teritorială a autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, dacă paguba a fost produsă de către exemplare din speciile de faună de interes cinegetic prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în ariile naturale protejate neincluse în fondurile cinegetice sau în cele în care vânătoarea nu este admisă şi/sau exemplare din speciile de faună de interes cinegetic prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de locul în care paguba a fost produsă.
Câte o copie a procesului-verbal se preia de către fiecare participant, membru al comisiei, precum şi de către gestionarul faunei cinegetice sau administratorul ariei naturale protejate, după caz, şi de către proprietarul care a solicitat despăgubirea.
În baza documentelor, conducătorii structurilor emit decizie de aprobare/neaprobare a răspunderii civile şi de acordare sau de neacordare a despăgubirilor, după caz, conform unui model tipizat, în termen de 10 zile lucrătoar de la data constatării pagubelor. Această decizie reprezintă document de plată, în cazul în care prin aceasta se aprobă acordarea de despăgubiri. Procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor poate fi contestat de proprietarul păgubit. Astfel, decizia poate fi contestată potrivit art. 7 şi 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Renunţarea, în scris, la solicitarea despăgubirii, indiferent de momentul la care se face aceasta, dar nu mai târziu de termenul de convocare a comisiei, duce la închiderea procedurii de stabilire a pagubei şi de acordare a despăgubirii.

4.Ce trebuie să conțină procesul verbal de constatare și evaluarea pagubelor?
Procesele-verbale trebuie să conțină o serie de anexe. Astfel, la fiecare proces- verbal se anexează, prin grija unităţii administrativ-teritoriale, toate documentele justificative administrate de comisie cu ocazia constatării, evaluării pagubei şi stabilirii răspunderii civile care pot fi, după caz:
  1. sesizările înregistrate la primărie de la proprietarii culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice, cu privire la prezenţa în apropierea sau în interiorul culturilor agricole sau silvice sau în apropierea stupinelor/cirezilor/turmelor/cârdurilor de animale domestice a unor exemplare din speciile de faună de interes cinegetic care pot produce pagube şi să le transmită în ziua primirii, cu confirmare de primire, către gestionarul faunei cinegetice din fondul cinegetic şi/sau către administratorul ariei naturale protejate, după caz, pe a cărei suprafaţă acestea sunt prezente.;
  2. cererea proprietarului păgubit înregistrată la unitatea administrativ-teritorială;
  3. documentul/documentele prin care primarul a convocat comisia, proprietarul păgubit sau reprezentantul legal ori convenţional al acestuia şi, după caz, gestionarul faunei cinegetice din fondul cinegetic în care s-a produs paguba sau administratorul ariei naturale protejate, dacă paguba s-a produs într-o arie naturală protejată neinclusă într-un fond cinegetic sau în care vânătoarea nu este admisă, şi, după caz, medicul veterinar de liberă practică împuternicit, însoţit/însoţite de confirmările de primire;
  4. formularul privind identificarea pagubei produse la animale domestic, după caz;
  5. fotografii şi/sau înregistrări video de la locul pagubei, măsurători ale suprafeţelor, calculaţiile de producţie, documentele de achiziţie;
       f. cauzele şi împrejurările producerii accidentului de circulaţie, aşa cum rezultă din informaţiile transmise de unitatea de poliţie, care trebuie să precizeze, în mod obligatoriu, dacă sunt montate indicatoare cu inscripţia „atenţie animale” pe sectorul de drum respectiv;
 
5..Cine îi despăgubește pe fermieri?
Răspunderea civilă pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice în fondurile cinegetice şi în intravilan de către exemplare din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 la Legea nr. 407/2006, se stabileşte astfel.
  1. în sarcina gestionarului faunei cinegetice din fondul cinegetic, dacă acesta nu şi- a îndeplinit toate obligaţiile pentru prevenirea pagubelor prevăzute în anexa nr. 3;
  2. în sarcina autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, prin structurile sale teritoriale, dacă gestionarul faunei cinegetice şi-a îndeplinit toate obligaţiile pentru prevenirea pagubelor consemnate şi justificate conform anexei nr. 3 şi dacă proprietarul de culturi agricole a recoltat cultura agricolă până la data de 15 decembrie a anului în curs, cu excepţia pachetelor de agromediu, şi face dovada deţinerii legale a culturilor agricole sau silvice printr-un document eliberat de unitatea administrativ-teritorială competentă, al cărui model este  prevăzut  în anexa nr. 5, sau prin copii certificate „conform cu originalul” ale amenajamentelor silvice în vigoare;
  3. în sarcina autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, prin structurile sale teritoriale, dacă gestionarul faunei cinegetice şi-a îndeplinit toate obligaţiile pentru prevenirea pagubelor consemnate şi justificate conform anexei nr. 3 şi dacă proprietarul de animale domestice şi-a îndeplinit toate obligaţiile prevăzute în anexa nr. 4 şi face dovada deţinerii legale a animalelor domestice printr-un document eliberat de unitatea administrativ-teritorială competentă, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6.
Pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice în ariile naturale protejate, neincluse în fondurile cinegetice sau în cele în care vânătoarea nu este admisă, de către exemplare din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 la Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, răspunderea civilă se stabileşte în sarcina autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi instituţiile subordonate acesteia sau prin Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice în ariile naturale protejate, neincluse în fondurile cinegetice sau în cele în care vânătoarea nu este admisă, de către exemplare din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 la Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, răspunderea civilă se stabileşte în sarcina autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi instituţiile subordonate acesteia sau prin Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Răspunderea civilă pentru pagubele produse în urma accidentelor de circulaţie în care sunt implicate exemplare din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexele nr. 1 şi 2 la Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte astfel:
  1. în sarcina administratorului drumului, dacă nu sunt montate indicatoare cu inscripţia „atenţie animale”;
  2. în sarcina conducătorului autovehiculului, în cazul existenţei acestui indicator; în cazul în care conducătorul autovehiculului este şi proprietarul acestuia nu se acordă despăgubiri.
Pentru situaţia în care obligaţia de plată a despăgubirii îi revine gestionarului faunei cinegetice, acesta poate propune proprietarului păgubit, în termenul legal de plată, compensarea sumelor datorate cu produse de origine vegetală sau animală sau cu alte bunuri.
Dacă propunerea este acceptată de către păgubit, aceasta se va materializa într- un înscris semnat de ambele părţi, în care se va consemna stingerea obligaţiei de plată prin această modalitate. Înscrisul se va depune, de către gestionarul faunei cinegetice în cauză, la sediul autorităţii competente, unde va fi înregistrat şi păstrat.
Autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare va aloca structurilor sale teritoriale fondurile necesare plăţii despăgubirilor. Astfel, autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare va aloca, la solicitarea structurilor sale teritoriale, fondurile necesare plăţii tuturor despăgubirilor stabilite în seama acesteia, neachitate până la data prezentei hotărâri a Guvernului.
Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului va aloca structurilor sale teritoriale fondurile necesare plăţii despăgubirilor. Dacă există un protocol interinstituţional cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, plata se poate face şi prin intermediul consiliului judeţean.
 
6.Cum se calculează despăgubirile pentru pagubele provocate de animale sălbatice?
Stabilirea cuantumului despăgubirilor se realizează de către comisie în funcţie de valoarea de piaţă a producţiei vegetale a culturilor agricole, din care se scad cheltuielile ce ar fi fost făcute de la momentul producerii pagubei şi până la momentul recoltării culturii, sau în funcţie de valoarea de înlocuire în cazul animalelor domestice şi a stupinelor, astfel:
►în cazul culturilor agricole se calculează valoarea producţiei vegetale pe fiecare din ultimii 5 ani la cultura calamitată, care reprezintă rezultatul exprimat în lei/ha obţinut prin înmulţirea producţiei exprimate în kg/ha pentru fiecare cultură/plantaţie în fiecare an, cu preţul exprimat în lei/kg, pentru fiecare produs vegetal în fiecare an. Dintre cele 5 valori obţinute se elimină valoarea cea mai mare şi cea mai mică. Valoarea medie a producţiei vegetale pe cei 3 ani exprimată în lei/ha se obţine din însumarea celor 3 valori ale producţiei vegetale exprimate în lei/ha, rezultat care se împarte la 3. Valoarea medie a producţiei vegetale pe cei 3 ani exprimată în lei/ha se înmulţeşte cu suprafaţa pe care cultura a fost calamitată exprimată în hectare, măsurată de către comisie şi prevăzută în procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubei, din care se scad cheltuielile ce ar fi fost făcute de la momentul producerii pagubei şi până la momentul recoltării culturii, rezultând astfel valoarea estimativă a despăgubirii cuvenite;
Datele necesare pentru calcularea despăgubirii culturii calamitate prevăzute la lit. a) se stabilesc pe baza preţurilor medii lunare ale produselor agricole vândute pe pieţele agroalimentare pe judeţe, date care sunt puse pe site-ul oficial al Institutului Naţional de Statistică şi vor fi prezentate de reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene;
În situaţia în care cultura calamitată este o suprafaţă de culturi semincere, pentru calcularea despăgubirii prevăzute la lit. a) se utilizează datele privind suprafaţa certificată, producţia obţinută exprimată în kg/ha şi valoarea medie a producţiei exprimată în lei/kg, furnizate direcţiilor pentru agricultură judeţene pe baza informaţiilor primite de la inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor şi vor fi prezentate de reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene;
►în cazul animalelor domestice ucise, cu excepţia albinelor, despăgubirea se calculează la valoarea de înlocuire a animalului/animalelor, în funcţie de specie, rasă, valoare genetică şi zootehnică, sex, vârstă, greutate, starea fiziologică şi categoria de producţie, la data la care s-a produs paguba. În cazul animalelor domestice rănite, valoarea despăgubirii care se acordă nu poate depăşi valoarea de înlocuire a animalului/animalelor, stabilindu-se de către comisie, în funcţie de valoarea de înlocuire a animalului/animalelor şi de gradul de vătămare al acestuia, în baza diagnosticului stabilit, în condiţiile anexei nr. 2, de medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Datele utilizate de către comisie pentru calcularea valorii de înlocuire a animalului/animalelor sunt cele furnizate de către direcţiile pentru agricultură judeţene;
► în cazul stupinelor, despăgubirea se calculează la valoarea de înlocuire a stupului/stupilor şi a materialului biologic apicol, la data la care s-a produs paguba. Datele utilizate de către comisie pentru calcularea valorii de înlocuire a stupului/stupilor şi a materialului biologic apicol sunt cele furnizate de către direcţiile pentru agricultură judeţene.
►Stabilirea cuantumului despăgubirilor în cazul culturilor silvice se realizează de către comisie în funcţie de cheltuielile efectuate de către proprietarul păgubit până la data producerii pagubei, cu înfiinţarea şi/sau întreţinerea culturii. Pentru stabilirea pagubei în lipsa documentelor justificative pentru cheltuielile efectuate şi în cazul în care nu s-au făcut cheltuieli, comisia trebuie să ia în calcul următoarele:
►în cazul arborilor, puieţilor forestieri, lăstarilor şi pomilor de Crăciun, metodologia prevăzută la art. 2 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2007;
►în cazul culturilor silvice, altele decât cele prevăzute la lit. a), prevederile specifice din anexa nr. 4 la Normele metodologice privind modul de prevenire, constatare, evaluare şi aprobare a pierderilor provocate de fenomene meteorologice periculoase şi de alţi factori vătămători fondului forestier naţional, vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional şi obiectivelor instalate în acestea, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 766/2007;
Cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse autovehiculelor în urma accidentelor de circulaţie, pe care trebuie să le suporte administratorul drumului/conducătorul autovehiculului în condiţiile art. 13 alin. (7) din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte de către comisie, având în vedere devizul estimativ prevăzut la art. 4 alin. (12), care trebuie să fie întocmit la valoarea de piaţă a pieselor şi serviciilor necesare reparării pagubei produse.
Constatarea şi evaluarea pagubelor, stabilirea răspunderii civile şi a despăgubirii pentru pagubele produse culturilor agricole şi/sau silvice de către exemplare din speciile de faună de interes cinegetic se consemnează, de către comisie, într-un proces-verbal.
Constatarea şi evaluarea pagubelor, stabilirea răspunderii civile şi a despăgubirii pentru pagubele produse animalelor domestice, cu excepţia albinelor, de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic se consemnează, de către comisie, într-un proces-verbal ale cărui model şi conţinut sunt prevăzute în legislație.
Constatarea şi evaluarea pagubelor, stabilirea răspunderii civile şi a despăgubirii pentru pagubele produse stupinelor de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic se consemnează, de către comisie, într-un proces-verbal ale cărui model şi conţinut sunt prevăzute în legislație.
Constatarea şi evaluarea pagubelor, stabilirea răspunderii civile şi a despăgubirii pentru pagubele produse autovehiculelor de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, în urma accidentelor de circulaţie, se consemnează, de către comisie, într-un proces-verbal ale cărui model şi conţinut sunt prevăzute în legislație.
Cuantumul despăgubirilor în cazul atacurilor animalelor sălbatice asupra persoanelor fizice, soldate cu rănirea sau decesul acestora, se stabileşte conform prevederilor art. 131 din Legea nr. 407/2006, de o comisie constituită în acest sens.

La stabilirea despăgubirilor, în cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane, se au în vedere următoarele:
  1. în caz de vătămare corporală:
a. venitul net nerealizat de victimă, pe perioada incapacităţii temporare de muncă, de la momentul producerii incidentului;
b. salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în cazul în care persoana vătămată nu are calitatea de salariat la data producerii accidentului;
c. cheltuielile prilejuite de accident – cheltuieli cu spitalizarea persoanei vătămate de exemplarul de faună cinegetică, cu tratamentul acesteia, pentru recuperare, conform prescripţiilor medicale, probate cu documente justificative, dacă nu sunt suportate din fondurile asigurărilor sociale de sănătate, potrivit legislaţiei în vigoare;
e. daune morale proporţional cu zilele de inactivitate raportate la salariul în plată avut. În cazul în care victima nu este salariată se va acorda o sumă proporţională cu echivalentul salariului minim brut pe ţară garantat în plată obţinut de o persoană în activitate;
       2. în caz de deces:
a. cheltuielile de înmormântare, conform cuantumului stabilit anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, valabil la data producerii evenimentului;
b. cheltuielile cu transportul cadavrului, inclusiv cele de îmbălsămare, probate cu documente justificative, de la localitatea unde a avut loc decesul până la localitatea în care se face înmormântarea;
c. sume compensatorii pentru familia victimei, reprezentând echivalentul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, până la vârsta pensionării.
PERMIS DE LUCRU CU FOC DESCHIS
 
Arderea miriştii, vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se execută numai după obţinerea permisului de lucru cu focul, conform prevederilor Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 163/2007.
-se obține de la Primăria  pe raza căruia doriți să efectuați arderea;
-dacă terenul se află într-o zonă care este declarată Arie naturală protejată, este nevoie de acceptul emis de la Agenția de Protecție a Mediului, pentru demararea unor lucrări cu foc deschis.
 
Pe timpul arderii resturilor vegetale cetăţenii sunt obligaţi:
-să menţină focul în perimetrul aprobat şi asigurat;
-să supravegheze permanent zona în care efectuează arderea resturilor vegetale;
-să asigure dotarea minimă cu mijloace de primă intervenţie;
să anunţe imediat SVSU al localităţii, primăria şi pompierii militari, în situaţia în care există pericolul extinderii focului în afara perimetrului aprobat.
-stingerea totală  a focului  înainte de părăsirea  locului arderii
-se interzice cu desăvârșire  arderea deșeurilor , a vegetației uscate și a miriștilor noaptea  sau pe timp de vânt!!!
 
  • Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile, fără obţinerea permisului de lucru cu foc şi fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, se sancţionează contravenţional cu amenzi cuprinse între 1000-2500 lei!
 
  • Amenajarea locurilor pentru utilizarea  focului deschis în condiții și la distanțe care favorizează propagarea focului  la construcții, depozite, culturi agricole, păduri, plantații și alte vecinătăți, se sancționează contravențional cu amenzi cuprinse între 1000-2500 lei.
 
 
INCENDIERI PE  ARII NATURALE PROTEJATE
 
Distrugerea prin ardere a deşeurilor, resturilor menajere şi vegetaţiei uscate se efectuează cu respectarea prevederilor art.52, alin.3, lit.b şi art.94, alin1, lit.n din Legea nr.265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr.195/2005 privind protecţia mediului, care se referă la obligativitatea obţinerii acceptului Agenţiei de Protecţia Mediului şi informarea în prealabil a SVSU în cazul arderii miriştilor, stufului sau vegetaţiei ierboase, respectiv interzicerea folosirii focului deschis pe teritoriul ariilor naturale protejate.
 
Pe suprafața UAT Moldovenești se suprapun 3 arii naturale protejate:
- ROSPA0087 Munții Trascăului
- ROSCI0253 Trascău
- ROSCI0300 Fânațele Pietroasa-Podeni
 
Arii protejate naturale de pe raza Comunei Moldovenești se regăsesc pe harta anextă, suprafețe introduse în NATURA 2000.