Denumiri:

Istorice:1291 – Bagyun; 1313 – Bagium; 1332-35 – Bakun, Bagin și Bagun (congregație independentă); 1769-1774 – Bagyon; 1839 – Basin, Batsin; 1863 – Bázsin; 1873 – Bazsin; 1920 - Bădeni.

Scurt istoric: 

Datele istorice sunt cunoscute dintr-o serie de pomeniri documentare începând deja de la începutul secolului XI. Aceste date sunt prelucrate apoi, de Orbán Balázs și Kovács András din care, menționăm cele mai importante:

1291 - prima atestare a comunei

1338 - prima atestare a bisericii

1595 - lucrări noi la biserica unitariană (zid de incintă?)

1668 - lucrări de reînnoire totală și alte lucrări făcute la biserică

1658-61 - atacul turcilor

1672/73 - se construiește turnul de astăzi, cu decorațiune în stil renascentist

1746 - supusă reînnoire (totală) a bisericii (după A. Kovács este o datare greșită) 

1788 - lucrări la biserică

1808/9 - biserica este demolată, înlocuită de o construcție nouă

1839 - scrisoare de privilegiu semnat la Viena, prin care se dă dreptul la organizare a două târguri de țară, pe date de 17 iunie și noiembrie 11.

        Comuna Moldovenești este situată în depresiunea Transilvaniei, pe malul drept al râului Arieș, în partea de est al poalelor Pietrei Secuiului din Munții Trascăului, în Sudul Județului Cluj, la 15 km de municipiul Turda și la 44 km de reședința de județ, Cluj-Napoca.

        Aceasta este delimitată în vest de culoarul Turda-Alba Iulia și Munții Trascăului, la nord de unele sectoare ale râului Arieș, iar la sud și est de limita de județ cu Alba. Comunele cu care se învecinează sunt Iara, Petrești de Jos și Mihai Viteazu (județul Cluj) la nord, Călărași la est, Unirea și Mirăslău la sud și Rimetea (județul Alba) la vest. 

       Comuna este alcătuită din șase localități: Moldovenești, Bădeni, Plăiești Pietroasa, Podeni și Stejeriș. Suprafața totală a comunei este de 144,96 de km2 și este a doua comună ca dimensiune din județul Cluj.

        Comuna Moldovenești este înființată în anul 1968 deoarece satele aparțineau Scaunului Arieșului până în anul 1876. Ca suprafață și populație era cel mai mic Scaun Secuiesc. Ținutul apare sub numele de Turdavar într-un document din 1075 pe timpul domniei Regelui Geza I. Înființarea Scaunului Arieșului datează între anii 1264 și 1270, când Regele Istvan al V-lea colonizează un grup de secui pe teritoriul aflat între Arieș, Mureș și cetatea Turdavar.  Teritoriul le revine în proprietate conform actului de danie din 1289 desemnat de către Regele maghiar Ladislau al IV-lea și al regelui maghiar Andrei al II-lea din 129, acestea fiind transcrise  de regele Sigismund în 23 decembrie 1394. Din acest document reiese că Turdavar este moldoveneștiul de astăzi: Magni de Turdawar alias Varfalwa vocata. În acest act sunt cuprinse toate satele comunei: Moldovenesti-Varfalwa, Bădeni- Bagun, Plăiești-Kuend, Stejeriș-Kerchech, Pietroasa-Chegez, Podeni-Hidis.

Informații despre comuna Moldovenești:

Suprafata: 14496 ha

Intravilan: 733 ha

Extravilan: 13763 ha

Populatie: 3247

Gospodarii: 1379

Nr. locuinte: 1891

Nr. gradinite: 5

Nr. scoli: 4

Activitati specifice zonei:

Agricultură
Legumicultură
Creşterea animalelor
Exploatare de piatră calcaroasă - Cariera Podeni
Exploatare lemn

Activitati economice principale:

Agricultură 
Benzinărie
Exploatare de piatră - Podeni

Parcul industrial Bădeni, Comuna Moldovenești

Obiective turistice:

Han turistic Stejeriş
Pescuit turistic - Lac Bădeni şi Lac Stejeriş
Orientare turistică - Piatra Secului 1128 m (Munţii Trascăului)
Vânat sportiv
Dezvoltare agroturism sat de vacanţă
Movila Cetăţii din Moldoveneşti din 1259, situată la poalele Pietrei Secuiului
Castelul baronului "Josika" din sfârşitul secolul al XIX-lea - (Moldoveneşti)
Biserica unitariană din secolul al XIII-lea - Moldoveneşti
Biserica ortodoxă din lemn Bădeni 1765 şi biserica ortodoxă din lemn Podeni 1784
Biserica greco-catolică din Podeni
Biserica unitariană Văleni
Biserica unitariană Bădeni
Biserica unitariană Plăiești
Biserica reformat-calvină din Stejeriș

Evenimente locale:

Zilele comunei Moldovenești și festivalul cepei - la sfârșitul lunii august
Ziua recoltei - luna octombrie
În lunile iulie și august se organizează tabere de dans popular, tabere unitariene
Balul strugurilor - luna octombrie
A doua sâmbătă din luna februarie, balul romilor

Facilitati oferite investitorilor:

Acces favorabil la autostradă - distanţă 8 km (drum comunal DC 82 asfaltat între localitățile Moldovenești-Bădeni) 
Zonă cu atracţie turistică
Producţie mare de legume
Utilităţi: apă, gaz, curent electric
Cultivarea intensă a legumelor ecologice

Proiecte de investitii:

Realizarea rețelei de canalizare în toate localitățile comunei
Reabilitare și modernizare drumuri comunale
Extinderea rețelei de alimentare cu apă
Înființare centru de informare turistică în comună

       Satul Moldovenesti este situat la sud de la râul Arieș, având suprafața în mare parte formată de dealuri și podiș,  Valea Arieșului părăsește zona montană în dreptul localității Moldovenești, de unde, spre est, sud-est și-a creat o vale largă, terasată, cu aspect depresionar, care reprezintă 40% din teritoriul comunei. Geologic întâlnim marne, argile, pietrișuri, predominante în zona deluroasă, iar pe malul depresionar al Arieșului găsim depozite de terasă (pietrișuri, nisipuri)

       Prima atestare documentară a localității datează din 1291, în scrisoarea de privilegiu a lui II. Endre, enumerând între satele Plăiești și Pietroasa (în document Kövend și Csegez) numele unui sat, și anume “Turdavár”, fiind astfel una din cele mai vechi localități din zona Turzii. Mai târziu, în anul 1394 regele Sigismund reemite privilegiile, din documentul respectiv reiese ca ”Tordavár” este identic cu ”Várfalva” “Turdawar alias Varfalva vocata”. Numele localității provine din cuvântul compus var = cetate și falu/falva = sat („Várfalva” = „Satul Cetății”), cu referire la ruinele medievale de pe Dealul Cetății.

      Datele istorice sunt cunoscute din  pomeniri documentare, care cresc în număr dar și diversitate, începând deja de la începutul secolului XI. Aceste date sunt prelucrate apoi de Orbán Balázs, Jakó János, Imreh István, Lestyán Ferenc din care menționăm cele mai importante:

1075 – cetatea de pe "Dealul Cetății" amintită sub numele de „castrum quod vocatum Turda” 1241 – invazia tătară, ce distruge părți ale cetății, satul a fost „ars, distrus si pradat”

1291 și 1313 – cetatea amintită sub denumirea de terra Turdavar

1333-1335 – anul în care s-a construit biserica unitariană

             1600 – din documentele lui Várfalvi Dániel reiese, care sunt parcelele și curia familiei Várfalvi, unde baronul, Jósika începe să construiască castelul

             1612 – sunt ridicați la rang nobil doi soldați (Patkó Ferencz și János), prin documentul de atestare aflăm despre existența (a priori) unui conac ce aparținea familiei Patkó 

1613 – biserica este reclădită în stil gotic

             1618 – Bethlen Gábor conferă comunei dreptul de a ține două târguri mari, la nivel de țară (de ziua Szent György, 24 aprilie si Szent Demeter, pe 26 octombrie), și de a organiza târg de duminică, săptămânal

1661 – atacul turcesc al lui Ali Pasha, ce pârjolește mai multe părți ale satului și ale bisericii 

1672 – refacere completă după turci (la cerea Fodor Jakab, se ridică absida cu contraforturi) 

1742 – reamenajare și reconsolidare la turnul bisericii

1850 -1858 – știm că funcționa școala (clasele 1-4), sub conducerea dascălului Csiki György