Satul Moldovenesti este situat la sud de la râul Arieș, având suprafața în mare parte formată de dealuri și podiș, Valea Arieșului părăsește zona montană în dreptul localității Moldovenești, de unde, spre est, sud-est și-a creat o vale largă, terasată, cu aspect depresionar, care reprezintă 40% din teritoriul comunei. Geologic întâlnim marne, argile, pietrișuri, predominante în zona deluroasă, iar pe malul depresionar al Arieșului găsim depozite de terasă (pietrișuri, nisipuri)
Prima atestare documentară a localității datează din 1291, în scrisoarea de privilegiu a lui II. Endre, enumerând între satele Plăiești și Pietroasa (în document Kövend și Csegez) numele unui sat, și anume “Turdavár”, fiind astfel una din cele mai vechi localități din zona Turzii. Mai târziu, în anul 1394 regele Sigismund reemite privilegiile, din documentul respectiv reiese ca ”Tordavár” este identic cu ”Várfalva” “Turdawar alias Varfalva vocata”. Numele localității provine din cuvântul compus var = cetate și falu/falva = sat („Várfalva” = „Satul Cetății”), cu referire la ruinele medievale de pe Dealul Cetății.
Datele istorice sunt cunoscute din pomeniri documentare, care cresc în număr dar și diversitate, începând deja de la începutul secolului XI. Aceste date sunt prelucrate apoi de Orbán Balázs, Jakó János, Imreh István, Lestyán Ferenc din care menționăm cele mai importante:
1075 – cetatea de pe "Dealul Cetății" amintită sub numele de „castrum quod vocatum Turda” 1241 – invazia tătară, ce distruge părți ale cetății, satul a fost „ars, distrus si pradat”
1291 și 1313 – cetatea amintită sub denumirea de terra Turdavar
1333-1335 – anul în care s-a construit biserica unitariană
1600 – din documentele lui Várfalvi Dániel reiese, care sunt parcelele și curia familiei Várfalvi, unde baronul, Jósika începe să construiască castelul
1612 – sunt ridicați la rang nobil doi soldați (Patkó Ferencz și János), prin documentul de atestare aflăm despre existența (a priori) unui conac ce aparținea familiei Patkó
1613 – biserica este reclădită în stil gotic
1618 – Bethlen Gábor conferă comunei dreptul de a ține două târguri mari, la nivel de țară (de ziua Szent György, 24 aprilie si Szent Demeter, pe 26 octombrie), și de a organiza târg de duminică, săptămânal
1661 – atacul turcesc al lui Ali Pasha, ce pârjolește mai multe părți ale satului și ale bisericii
1672 – refacere completă după turci (la cerea Fodor Jakab, se ridică absida cu contraforturi)
1742 – reamenajare și reconsolidare la turnul bisericii
1850 -1858 – știm că funcționa școala (clasele 1-4), sub conducerea dascălului Csiki György